JOC și LEGENDĂ / 100% (2018)

Scop:

Proiectul își propune să promoveze elementele de patrimoniu cultural imaterial într-o manieră inovatoare, prin îmbinarea de elemente tradiționale cu tehnici și principii de învățare moderne, abordând o temă socială de interes pentru părinți – securitatea emoțională a copiilor.

Obiective:

O1. Creșterea nivelului de abilități ale tinerilor părinți în ceea ce privește gestionarea timpului liber al copiilor, pornind de la elementele tradiționale care constituie patrimoniul cultural imaterial.
O2. Creșterea accesului părinților la metode inovatoare de creștere a abilităților copiilor, fundamentate pe jocuri și legende.

Grupuri țintă și beneficiari:

Grupul țintă abordat în mod direct de proiect este reprezentat de tineri, membri ai populației generale de tineri, cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani, care au însă, o particularitate specifică: sunt părinți și / sau urmează să devină părinți în viitorul apropiat.

Activități:

A1. Activități de management, inclusiv monitorizare și raportare

A2. Elaborarea ofertei de ateliere de jocuri și legende

A3. Ateliere de jocuri și legende

A4. Dezvoltarea unui centru de resurse online și promovarea acestuia

A5. Multiplicarea și transmiterea materialelor

A6. Activități de vizibilitate și diseminare

A7. Activități de evaluare

Rezultate:

# elemente de patrimoniul cultural imaterial reprezentate în program – 20;

# sesiuni incluse în program – 3;

# metode/ tehnici de educație non-formală utilizate – 20;

# participanți la ateliere – 50;

– Gradul de satisfacție – 80% (8 din 10);

% paticipanților care declară că și-au îmbunătățit cunoștințele și abilitățile de gestionare a timpului liber al copiilor – 80%;

# materiale încărcate în sectiunea de resurse – 50;

# vizitatori la finalul proiectului – 200;

# unități școlare care primesc programul dezvoltat – 100;

# persoane atinse prin activitățile de comunicare – 2000;

# fluxuri / publicatii care publica comunicatele de presa – 10.

Justificare:

Din larga paletă a problemelor sociale cu care se confruntă România, securitatea emoțională a copiilor a devenit în ultimul timp una dintre prioritățile importante, în contextul în care datele oferite de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție arată că 6 din 10 copii simt nevoia să petreacă mai mult timp cu părinții, deși doar 24% din părinți cred că timpul petrecut cu cei mici este prea puţin. Pe măsură ce copilul crește, timpul petrecut cu părinții în timpul săptămânii și în weekend scade. Aceasta problemă devine mai stringentă într-o perioadă în care digitalizarea și mediul virtual capătă un rol tot mai important în viața copilului. În acelasi timp, 38% dintre copii spun că se joacă rar sau niciodată cu părinții lor (sondaj Gallup), iar mai mult de jumătate dintre părinți arată că au dificultăți în a oferi un timp liber de calitate copiilor, așa explicându-se și numărul foarte mare de website-uri care sugerează modalități de petrecere a acestuia. În acest cadru, în data de 19 septembrie 2016, Consiliul Național al Audiovizualului a aprobat introducerea unui nou mesaj de interes public și anume: „Pentru sănătatea emoţională a copilului dumneavoastră, petreceţi cât mai mult timp cu el”. Aceste aspecte sunt cu atât mai evidente în orașele mari, printre care și Bucureștiul, cu companii competitive, în care timpul petrecut la muncă și pe ruta spre și dinspre serviciu consumă cel puțin 10 ore dintre cele 24 ale unei zile.

Pe de altă parte, este cunoscut faptul că jocurile copilăriei reprezintă o excelentă resursă pentru crearea și controlarea unor stări emoționale, dezvoltarea de abilități, încredere în sine, autocunoaștere, stimularea creativității și atenției, îmbogățirea cunoștințelor (Repertoriu National de Patrimoniu Cultural Imaterial – 2009), însă părinții știu prea puțin despre cum să utilizeze aceste resurse tradiționale (ale căror creatori sunt chiar copiii) pentru a-i securiza emotional. Multiple studii efectuate (Bao et al., 2009; Eshach, 2007; Gerber, Cavallo, & Marek, 2001) arată beneficiile jocurilor precum și punctele cheie care configurează succesul unui joc în rândul copiilor. Un astfel de repertoriu, așa cum este cel românesc nu trebuie îndepărtat și înlocuit cu jocuri virtuale, deși trendul este evident, în special în zonele considerate „urban dezvoltat” (e.g. București), după cum demonstrează și studiile observaționale (Early Childhood Education – An international Enciclopedia, New R., Cochran M.; 2007).

Buget:

55617 lei, din care contribuția Administrației Fondului Cultural Național este de 50000 lei.

Descarcă:

  • programa pentru curs / Atelier de jocuri și legende: .pdf
Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Distribuie daca ti se pare interesant

Distribuie daca ti se pare interesant

Leave your comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.