ACCES: Porți deschise. Minți deschise. (2018)

Scop:

Proiectul își propune creșterea accesului copiilor din mediul școlar rural dezavantajat la cultură și oportunități adecvate de dezvoltare personală într-o maniera care să aducă repere teoretice și practice autorităților locale în vederea multiplicării ulterioare a demersului.

Obiective:

O1. Sporirea accesului pentru 30 de persoane din mediul rural (copii și părinții lor) la spații culturale urbane prin generarea unei experiențe cultural-educative pozitive.

O2. Creșterea nivelului de conștientizare a 140 de persoane – factori decizionali locali și județeni – cu privire la importanța accesului la cultură pentru copii și tineri.

Grupuri țintă și beneficiari:

Grupul țintă principal al proiectului este reprezentat de copii care au rezidența în mediul rural, dezavantajat din punct de vedere cultural. Nevoile acestor copii pornesc de la dreptul lor fundamental de acces la cultură, garantat de Constituție, dar și de la datele conform cărora accesul în mediul rural la unele tipuri de activități culturale este puternic restricționat ca urmare a mediului de rezidență și disparităților economice.

Activități:

A1. Activități de management, inclusiv monitorizare și raportare

A2. Identificarea și selectarea participanților

A3. Pregatirea mini-vacanțelor

A4. Derularea mini-vacantelor (vizite la muzee, ateliere de dezvoltare personală, ateliere de stimulare a creativității, ateliere de încurajare a participării și educație civică, ateliere de educație pentru sănătate, ateliere de siguranță pe internet)

A5. Activități de advocacy

A6. Activități de comunicare și PR

Justificare:

Impactul social al culturii este frecvent afirmat în politicile naționale și europene, existând numeroase date statistice care arată legături serioase între consumul de cultură și nivelul de civilitate, implicare socială și acceptare a diversității. Cultura este privită ca un factor cheie de schimbare socială, nu întamplător fiind și faptul că artiștii joacă un rol important în stabilirea trendurilor sociale. Adesea întâlnim artiști care protejează sau promovează valori. Din larga paletă a problemelor sociale cu care se confruntă România, accesul la cultură nu doar că este mai degrabă nesatisfăcător, dar lipsa infrastructurii este evidentă. În acest context, Barometrul de Consum Cultural 2016 arată că accesul românilor este limitat cultural la biserici (99%), cămine culturale (76%) și sărbători locale (76%), în timp ce mai mult de jumătate (56-75%) dintre români arată că nu au avut niciodată în oraș/comună cinematograf, muzeu, teatru, sală de expoziții, teatru de operă, magazine de artizanat sau anticariate. Toate aceste aspecte se accentuează când studiul se focalizeaza pe mediul rural. Același Barometru ne arată că satisfacerea nevoilor culturale este parțial acoperită prin deplasări in localități de proximitate (mall-uri, cinematografe, parcuri), însă mai puțin pentru biblioteci, săli de expoziție, muzee și teatre. Doar 5% din populația din mediul rural are acces facil la un muzeu.

În prezent, mediul școlar oferă insuficiente oportunități (e.g. Școala Altfel), iar mediul familial reușește să suplinească în prea puține cazuri, iar în unele situații deloc. Dorim să ajungem, la acele familii care nu reusesc să susțină decât în foarte mică măsură ritmul dezvoltării sociale, producând inechități; există copii care – la fel ca și părinții lor – nu au ajuns niciodată în București, iar de la un moment dat, astfel de lipsuri se transformă în temeri și în stagnare. O astfel de experiență, așa cum o propunem, poate să fie memorabilă și să-i aducă copilului acea doză de curaj de care are nevoie pentru a continua în momente de cumpănă. Oferirea accesului la muzee, teatre, monumente etc., alături de atelierele de dezvoltare pe care le-am inclus aduc copilului o schimbare practică a situației în care se află, schimbând datele de referință și șansele de integrare, de incluziune socială.

Viabilitatea schimbărilor practice este sustinută și de faptul că decizia privind integrarea modelului ar putea fi susținută cel mai bine de la nivel local, din comunitate, cât timp majoritatea fondurilor publice pentru sectorul cultural sunt alocate la nivel local (81%) – Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe (Consiliul Europei, 2010). Totuși, este de notat faptul că această categorie de resurse este tratată diferențiat de către decidenți, iar prioritățile acestora se pot direcționa spre cultură, recreere sau religie, aspect care reduce accesul la cultură, de multe ori fondurile fiind directionate spre sustinerea cultelor si intretinerea spatiilor de recreere, arată raportul din 2015 al Funky Citizens.

Proiectul „ACCES: Porți deschise. Minți deschise.” aduce în fața copiilor din mediul rural, dezavantajați atât din perspectiva reședinței, cât și a situației materiale, oportunitatea de a participa la un program cultural-educativ în București. Programul se bazează pe valorificarea spațiilor culturale din București și este consolidat cu organizarea unor ateliere de dezvoltare personală pe subiecte de interes pentru copii (siguranța pe internet, educație civică, implicare activă, educație pentru sănătate) menite să faciliteze accesul acestora la informații și metode / tehnici variate de educație.

Buget:

72.303 lei, din care contribuția Administrației Fondului Cultural Național este de 65.000 lei.

Descarcă:

(materialele vor deveni disponibile pe măsură ce vor fi finalizate)

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Distribuie daca ti se pare interesant

Leave your comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.